- Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea
- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
Creșterea chiriilor, a dobânzilor și lipsa ofertei agravează scriza locuințelor în UE
Getting your Trinity Audio player ready...
|
UNIUNEA EUROPEANĂ – Costurile în creștere din întreaga Uniune Europeană îi afectează pe chiriași, descurajând potențialii cumpărători și împiedicând construcția de noi locuințe. Pe măsură ce criza locuințelor din Europa se adâncește, ratele de oameni fără adăpost cresc în mod alarmant.
În septembrie, o lună tradițional aglomerată pentru piața de închirieri din Paris, studenții care se întorc în oraș după vacanța de vară se confruntă cu o cerere crescută pentru locuințe la prețuri accesibile. În 2023, căutarea unei locuințe accesibile în capitala Franței a devenit mai dificilă ca niciodată. Parisul a devenit al doilea oraș cel mai scump din UE pentru chiriași, cu un cost de €28,50 pe metru pătrat pe lună, potrivit unui studiu anual Deloitte publicat în august. În toată Europa, chiriile în creștere, combinate cu costurile tot mai mari pentru energie și alimente, forțează oamenii să se adapteze la condiții de viață din ce în ce mai dificile, în special tinerii.
În țările membre ale UE, peste un sfert dintre europenii cu vârste între 15 și 29 de ani au raportat că trăiesc în condiții aglomerate în 2022. În Irlanda, 30% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani încă locuiau cu părinții lor în 2022, înregistrând o creștere de aproape 10% în cinci ani. Chiriile din orașe mari precum Paris, Berlin și Lisabona au atins niveluri record, iar ratele dobânzilor pentru creditele ipotecare au crescut în întreaga Uniune, afectând proprietarii de locuințe cu rate variabile și excluzând mulți potențiali cumpărători.
Ruth Owen, director adjunct la FEANTSA, o federație europeană de organizații naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost, a subliniat că această criză a fost în curs de desfășurare de decenii. Costurile locuințelor au crescut mai rapid decât veniturile pentru decenii în Uniunea Europeană, iar această tendință s-a accelerat în multe locuri.
În deceniul până în 2022, chiriile medii au crescut cu 19% în UE, iar prețurile locuințelor cu 47%, potrivit Housing Europe. Șocurile externe, cum ar fi pandemia de Covid-19, criza energetică europeană declanșată de războiul din Ucraina și criza globală a costului vieții, au agravat condițiile de pe piața locuințelor.
Oferta de locuințe este, de asemenea, în pericol. Construcția de locuințe în zona euro a încetinit la cel mai scăzut nivel din aprilie 2020, afectată de costurile ridicate de construcție și de problemele lanțului de aprovizionare cauzate inițial de pandemia Covid-19 și agravate de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Angela Baldellou, director al ONG-ului spaniol de locuințe Observatorio CSCAE, a subliniat că în Europa există un stoc de clădiri învechite și ineficiente. Există o nevoie urgentă de adaptare a acestui stoc în termeni de eficiență energetică, dar și de adaptare la nevoile populației în îmbătrânire.
Diana Yordanova, director de comunicare la Housing Europe, a subliniat că soluția viabilă necesită un echilibru între obiectivele de sustenabilitate și nevoia de mai multe locuințe, accesibilitate și locuri de trai decente.
La nivelul UE, aproape 900.000 de oameni dorm pe străzi sau în adăposturi pentru persoanele fără adăpost în fiecare noapte. Conform datelor de la FEANTSA, numărul persoanelor fără adăpost din UE a crescut cu 30% din 2019. Cu toate acestea, există și exemple de succes în Europa. Viena, capitala Austriei, investește aproximativ 500 de milioane de euro în construcția și reabilitarea locuințelor, precum și în sprijinul financiar pentru gospodăriile cu venituri mici. Aproape 60% din populație trăiește în locuințe municipale sau subvenționate de stat.
Finlanda oferă un alt exemplu de politica guvernamentală pe termen lung care a reușit să reducă numărul persoanelor fără adăpost. Abordarea finlandeză se bazează pe principiul “locuința mai întâi”, care recunoaște locuința ca un drept fundamental al omului.
Ruth Owen crede că inițiative similare sunt posibile în întreaga UE. Primul pas în abordarea situației în Uniunea Europeană este un angajament politic ferm.